Am nevoie de parerea voastra. Maine am de prezentat un fel de studiu de caz despre etica in mass media , pentru ca am vrut sa fiu mai “speciala” am ales sa fac studiu de caz despre etica in fotojurnalism. Dupa ce am cosultat pe GOGU am gasit niste chestii interesant despre etica in fotojurnalism, printre care si filmuletul de mai sus.
„Nu publica o fotografie, dacă cei, care întorc capul sunt mai mulţi decât cei care suportă să o privească. Dacă oamenii sunt dezgustaţi de fotografie, s-ar putea să nu-i aprofundeze mesajul”, Paul Martin Lester, Photojournalism – An Ethical Approach .
Am nevoie de voi pentru a-mi raspunde la niste intrebari: Ce este pentru voi etica in mass media? Ce reprezinta etica in fotojurnalism? Si ce intelegeti voi din filmuletul de mai sus? mai exact ce este etic sau imoral in decizia celei din film. !!!De mentionat toate raspunsurile voastre vor fi folosite in cadrul unui seminar , prezentate ca pareri asupra studiului meu de caz!!!
am ceva timp de cand nu m-am mai atins de blog. pur si simplu s-au intamplat prea multe in ultimele luni si din toate evenimentele nu am stiut ce e mai important…asa ca nu am mai scris. deocamdata am revenit cu un nou cover care e printre putinele in care imi place cum cant.
Va doresc auditie placuta!!! V-am cam pupat…pe portofel!
Am fost in Cismigiu , de obicei nu sunt atat de fericita dupa ce vin din parc dar azi a fost o zi speciala. am dat o tura de parc ca de obicei pana am ajuns aproape de "Podul Mare". iarba, liniste, pace, in fata mea lacul cismigiu, liniste. m-am dus si m-am asezat pe iarba pe hanorac si m-am pus pe citit. imi era dor de liniste si de singuratate. Dupa ce am citit vreo doua capitole din Lorelei, m-am intins cu totul pe iarba de parca dormeam si steteam si ma uitam la cer. cate liniste si cata energie am adunat azi, cred ca o sa am pentru saptamana asta .
dupa ce am meditat mai bine de o ora jumate pe iarba m-am gandit sa ma ridic si sa plec, insa undeva mai incolo am dat peste o slabiciune de-a mea: MUZICA si daca vreti o slabiciune in slabiciune e muzica din chitara… asa ca m-am mutat cu 10 metrii mai incolo. niste pustani care dupa mine erau in clasa a 10 a sau a11-a cantau de mama focurilor acompaniati de o chitara. cand am ajuns eu cantau ain’t no sunshine deci nu aveam cum sa rezist. am stat si i-am ascultat mai bine de o ora pe pustani , dupa o ora cand iar ma pregateam sa plec a venit inca un folkist cu o chitara deci nu m-am mai ridicat. au cantat folkisti de m-au facut si pe mine sa cant cu ei ditre toate melodiile lor pe mine m-au atins doua una de la guns and roses si una de la vama . Sunt in extazz si am o stare de mine, zambesc cu toti dintii fara sa am un motiv dar nu stiu sunt fericita poate doar ca am cantat si eu cu ei, poate e de la melodii, poate e de la liniste… orice e posibil. V-am cam pupat…pe portofel sper sa auzim de bine!
Am plecat acasa, abia astept sa ma tolanesc in patutul meu Si daca tot am auzit melodia asta pe un alt blog m-am gandit s-o preiau ca imi place.
V-am cam pupat pe portofel!!!
I’m Coming Home again
Do you think about me now and then
Do you think about me now and then
Cause I’m coming home again
Coming home again
Do you think about me now and then
Do you think about me now and then
Oh
Now I’m coming home again
Maybe we can start again
nu am mai ascultat de ceva timp melodia asta si imi era asa un dor de un cover prost facut de mine doar asa ca sa ma simt eu mai fericita sa am impresia ca fac ceva bun in viata si sa ma bucur ca pot chinui niste urechi
Ma bucur ca a revenit weblog. zilele astea am tot stat cu degetele pe tastatura si nimic weblog murise. si eu m-am gandit ca o sa moara si nu o sa-l mai vad in veci si imi era ca aproape faceam si eu un anisor de cand tot scriu pe acilea prostii. imi era dor zilele astea sa scriu si sincer am avut un gand a naibii sa bag divort de weblog si sa ma mut si eu ca tot am vazut ca e in trend. sincer m-am mutat , am postat si eu pe un alt blog dar parca nu mai era acelasi lucru. aici pe weblog parca ma mai stie unu altu nu mai trebuie sa-mi fac un "nume". stiu ca nici aici nu sunt in topuri si nici nu vreau sa fiu numai ca aici am sentimentul de "acasa"… acu nu ca vreau sa laud weblogul da’ asa cum e el m-a tinut acilea aproape un anisor si n-a zis nimic de rau.
Hai ca ma bucur enorm ca v-am regasit, de fericire am citit si o sticla de cava bun.
Weblog sper sa ne traiesti si sa nu mai intri in moarte clinica, nu de alta da’ ne dai palpitatii si nu stiim cat mai rezistam.